In traducere libera, aseara am fost la prima nunta la care m-am simtit bine cap-coada. Si iata de ce:
- n-au fost sarmale;
- pestele a fost o dorada;
- au lipsit cu desavarsire evergreen-urile romanesti, muzica populara, aia de club si chestiile gen "gasca mea";
- puteai sa ceri de la barmani orice, de la Caipiroshka (pe la a cincea am pierdut sirul) la Spetsnaz, ca erau dictionar de cocktailuri. Plus ca in timp ce asteptai sa termine acrobatiile cu shaker-ul iti dadeau shot-uri cu absint si iti zambeau frumos;
- am putut da iama intr-un minunat platou cu branzeturi puturoase si boabe de strugure;
- mireasa s-a recuperat dupa un karaoke cu "knockin' on heaven's door".
Deci se poate. Un pic de curaj trebuie doar, sa infrunti "gura lumii", si lumea va fi a ta.
P.S Nu ma doare capul. Finlandia isi face toti banii.
No comments:
Post a Comment