Urmare, de data asta direct pe tastatura:
Ma Nelinistesc micile rahaturi cotidiene. Ma enerveaza, vreau sa le evit si nu pot, asa ca ma Nelinistesc. Azi, de exemplu:
- trebuie sa chem inspectia in constructii sa constate ca am terminat lucrarile din autorizatie. Habar n-am unde sa ma duc si pe cine sa chem. Fiind vorba de contact cu Statul (fi-i-ar numele afurisit), este sursa primordiala de nervi si agitatie;
- asociatia de proprietari cu multe amigdale din care onor fac parte NU ARE cont bancar. Ghici cine e restant la intretinere. Plus ca ma scoate din minti citirea lunara a apometrelor, desi intentia era sa nu ne mai simtim ca pe vremea lu', cand plateam la comun, exact ca atunci ma simt, as prefera sa platesc oricat numai sa ma lase dracului in pace;
Nu vreau sa am contact cu lucrurile care ma scot din minti. Exista internet pentru asta. De ce nu pot sa trimit un mail cu citirea apometrelor si sa-mi platesc intretinerea online? Ar dura intre 30 si 60 de secunde, versus minutele lungi pierdute asteptand sa scrie contabilul batran si impiedicat chitanta pe care o arunc oricum in cosul de reciclat hartie. As putea sa platesc stand in chiloti pe canapea, nu tragandu-mi haine pe mine si facand drumul pana la nenea ala.
Vreau sa scrie pe net unde sa dau telefon sau unde exact sa scriu ca sa chem oamenii aia sa mi se zgaiasca prin casa. Nu cred ca am veleitati de Sherlock si orice investigatie prin hatisul incurcat al institutiilor bugetare imi da vertij.
Orasul asta e de o murdarie epica. Probabil va trece iarasi vara inainte sa apuc sa spal masina. Cald, furtuna, noroi pe drum, masina arata impecabil. De jegoasa.
Plantele de gradina in ghiveci se incapataneaza sa nu traiasca la mine in bucatarie. Nu ma pot consola cu gandul ca daca vreau o amarata de pizza (4-5 frunze aromate) trebuie sa cumpar ditamai buchetul de busuioc de sase lei de la supermarket. Pana si plantele cumparate gata crescute si transplantate in ghiveci mor. Sa cumpar repede niste rom inainte sa-mi moara toata menta, sa ma aleg macar cu niste Mojitos :P
Altfel, viata zambeste :) De fapt, se caca pe ea de ras :))
Scriu toate tampeniile astea mancand cei mai nemaipomeniti self-made biscuiti cu levantica bio (nume alternativ: biscuitii cu insecticid) adusa din Creta cu avionul si insotind festinul cu un espresso Lavazza absolut delicios de aromat.
Life is good, I guess. As long as I have cookies and coffee, nothing can bring me down!
No comments:
Post a Comment