Fara circumvolutiuni

Back in business, adica exact acolo unde nu as vrea sa fiu.
Cateva celule adipoase in plus (zic cateva, da-s cateva mii probabil) si multe celule mici cenusii in minus. Desi, daca stau bine sa ma gandesc, zicea nenea psihologu' acum vreun an ca atunci cand ne expunem la situatii noi si necunoscute ni se nasc neuroni noi. Conditia era sa mentinem noul stimul vreo doua saptamani activ, ca sa se lege moatzele alea mici unele de altele (dada, stiu ca le cheama dendrite dar e mai haios sa le zic moatze).
Buun. However:
Vacanta nu a durat doua saptamani, asa ca neuronii de vacanta acum tocmai isi dau obstescul sfarsit, sindromul mortii subite a noului nascut se aplica.
Am plosnitit (ploshnitzit, nu-mi plac blogurile cu diacritice, va descurcati voi...) mai tare decat cea mai grasa plosnita. Adunat, am stat in total vreo 40 de ore la plaja, pe malul marii si pe buza piscinei, fara sa fac NIMIC.
Adica n-am ascultat muzica decat zapacelile de la piscina (a se cauta pe net Macacao) si n-am simtit nevoia sa citesc nici trei cuvinte (EU!!). Sapte ore pe zi am tacut cu burta (si cu fundul, alternativ) la soare. Am tacut, da, nu e un typo aici. Am si zacut, dar mostly am tacut.
Nici eu nu imi explic cum am facut asta. Incerc sa-mi aduc aminte si nu pot. Stiu doar ca am ajuns la o stare de zen absolut, in care pot sa stau si sa nu ma gandesc la nimic.
Sunt fericita. I CAN completely clear my mind of anything. E un gol absolut, senzatia de plutire, timpul suspendat. Nu mi s-a mai intamplat niciodata pana acum. Me wants to go to yoga again :) incep sa cred in ceea ce mi se promite acolo.
Me ZEN for the first time. Me happy, happy, happy :)
Sa vad cat ma tine. Maine ma duc la sport, sa ma zen-uiesc din nou.